Cum înveți să nu-ți mai pese
Una dintre cele mai grele decizii pe care trebuie să le iei, ca individ, este să decizi cînd nu trebuie să-ți mai pese. Cînd destul e destul. Dar ca să poți lua decizia asta, trebuie să înveți să-ți dai seama cînd paharul s-a umplut. Iar ăsta e un skill care nu vine de la sine.
Context
sîntem constant cu nasul în știri. Că e vorba de site-uri de știri, că e facebook sau twitter, că e vorba de pauza de țigară de la corporație, vorbim doar despre ce se întîmplă
fiecare contribuie, sub o formă sau alta, la discuție. Fiecare vine cu o părere, cu o teorie, cu o idee, cu o critică. Apoi încep să curgă titlurile, care mai de care mai alarmiste
anxietatea tot crește, depinde însă de fiecare individ în pare dacă-și dă seama de nivelul ei, dacă reușește s-o identifice ca fiind anxietate sau dacă, intern, simte doar o ciorbă emoțională. Nu vrei asta. Vrei să știi și trebuie să înveți să identifici cînd prea mult e prea mult
Soluții
oprește-te din a citi știrile sau despre a discuta despre ce se întîmplă în țară sau în lume. Nu e ușor, e unul dintre cele mai facile subiecte de discuție la țigară, la bere, chiar și acasă cu partenerul de viață
cînd nivelul anxietății este crescut, uităm să ne ancorăm în prezent. Prezentul este mult mai important ca proiecțiile despre viitor pe care ni le facem. Dacă ești agitat din cauză că vine sfîrșitul lumii, iese Călin Georgescu președinte sau nu mai scapi de clasa politică actuală, cea mai bună soluție este să te duci să speli vasele și să dai cu aspiratorul
politica, economia, în general subiectele zilei, astea nu sînt altceva decît distracții de la problemele curente, personale. Evităm să ne uităm la ce ne doare cu adevărat și ne redirectăm furia din viața personală către evenimente sau persoane din exterior. E contraproductiv pentru că, la finalul zilei, problemele personale rămîn tot nerezolvate, nu pleacă nicăieri și, în esență, agitația interioară crește precum un bulgăre de zăpadă
Cum să
primul pas este să începi să te întrebi tu pe tine însuți cum te simți și, mai ales, ce simți (care sînt emoțiile care te inundă). Asta e ancorarea în prezent. Ce simt? Teamă, frică? Frică de ce? De ce s-ar putea întîmpla? De viitor? Asta e anxietatea. Ești nervos? Simți nevoia să-ți verși nervii pe ceva sau cineva? Asta e furia
pasul doi: află care e cauza emoțiilor pe care le simți. Ce te sperie? Ai citit că prim-ministrul va crește taxele? Cum te afectează asta? Îți scade salariul? Dacă nu, atunci nu e problema ta. "Dar va distruge economia..." Poate că da, poate că nu, dar nu ești într-un pericol iminent. Treci peste. Ai citit că americanii nu ne mai bagă în programul Visa Waiver. Plănuiai o vacanță în SUA? Dacă nu, dacă n-ai bani nici măcar de-o vacanță în Spania, nu te afectează, treci peste. Ce te înfurie? Că partidul, că americanii, că rușii? Nu sînt problemele tale, statul are oameni pe care-i plătește ca să rezolve problemele respective
pasul trei: află care sînt problemele tale din prezent, de acum. Copiii iau note proaste la școală? Ai praful de două degete pe televizor? Rufele murdare sînt prin toată casa? Ești în urmă cu deadline-urile la muncă? Asta trebuie să faci: concentrează-te pe rezolvat problemele de acum
Mici victorii
una dintre cele mai underrated soluții pentru bunăstarea personală e rezolvarea de task-uri minore. Spală vasele, o să ai senzația că ai rezolvat ceva pe ziua de azi. Șterge praful, fă ordine, dă cu aspiratorul. Ordinea și curățenia, oricît de banal ar suna, ajută să-ți clătești creierii. Cînd în casă e ordine și curățenie, gîndești mai limpede, creierul nu mai e distras de dezordine. Ordine în casă, pe birou, în jurul tău înseamnă ordine în minte
oricît de banal e sfatul ăla cu "primul lucru pe care trebuie să-l faci în fiecare dimineață este să-ți faci patul", este eficient. Primul lucru pe care-l faci dimineața îți spune cum va arăta ziua ta. Ai făcut patul, ai o mică victorie, prima realizare a zilei, pornești la drum cu un mindset de a rezolva lucruri, ești concentrat pe realizări. Ai făcut patul, ai făcut duș, te-ai spălat pe dinți, trei victorii. Ți-ai făcut cafeaua, ai băut-o, spală ceașca și ibricul, încă o mică victorie
cînd ai mici victorii pe parcursul zilei, creierul primește suficientă dopamină cît să te mențină într-o stare bună pe tot parcursul zilei. Mai multe mici victorii, mai puțin interes pentru lucrurile asupra cărora nu deții controlul. Nu poți controla dacă Putin va invada România, dar poți controla chiuveta
Concluzie
în sensul englezescului "conclusion": unul dintre obiceiurile creștinești, deși mai degrabă protestant, este cunoscut - în engleză - sub numele de "saying grace". S-a pierdut în cultura română, deși pe la țară încă mai există, încă mai sunt bătrîni care, la cină, își fac trei cruci și spun "mulțumesc, doamne, pentru masa asta"
în ziua de azi, într-o societate în care ne-am americanizat, în care suntem foarte individualiști, nu mai avem tendința să mulțumim unui dumnezeu. Ceea ce nu e nici bine, nici rău, dar asta nu înseamnă că obiceiul în sine nu e bun, altfel n-ar fi fost preluat de psihologi. "Practice gratitude" înseamnă fix asta. La final de zi, că e la cină sau în timp ce speli vasele, gîndește-te la ce-ai realizat în ziua respectivă și pentru ce ești recunoscător că ai. "Că ai" este important pentru că e o ancorare în prezent
făcîndu-ți o listă cu lucrurile pe care le-ai realizat, făcîndu-ți o listă cu lucrurile pentru care ești recunoscător (ție, universului, dumnezeului tău, nu contează cui), e mai ușor să înțelegi că dracul nu e chiar atît de negru, că problemele de mîine sînt problemele de mîine, nu de azi, că unele lucruri sînt sub controlul tău, că altele nu. A accepta că nu poți controla unele lucruri nu e neapărat ușor, dar ajută să fii conștient de lucrurile pe care le poți controla pentru că asta îți dă putere
concentrează-te pe ce ține de tine, nu de alții. Și nu mai sta toată ziua cu nasul în știri. Gîndește-te, eventual, la ce titluri apocaliptice ai citit acum două luni. Dacă poți să rîzi de ele, vei constata că peste două luni vei rîde exact de titlurile apocaliptice pe care le-ai citit azi
viața merge mai departe cu sau fără tine, alege să nu rămîi în urmă, în universul altcuiva, sub controlul altcuiva. Nu-ți va produce decît furie și anxietate. Și deși furia e bună în unele momente, atunci cînd se adună foarte multă, rezultatul nu va fi niciodată pozitiv atunci cînd butoiul va bubui